Motiv

Cercul de creatie literara nu este ceva legat de fite, de tocilarime sau de scoala. Primul gand de a face asa ceva l-am avut prin clasa a 10-a, cand simteam o nevoie extraordinara de a ma exprima; de a fi inteles. Vroiam sa polemizez idei cu oameni care vroiau, ca si mine, sa se afirme. Daca Maitreyi a scris despre Eliade dupa decenii, atunci 2 ani nu au cum sa insemne prea mult pentru realizarea unei vechi idei. Impreuna cu dl. profesor Adrian Costache si cu Phraenky incercam sa facem ceva ce sa dureze; orice realitate va incerca sa ma contrazica vreodata, nu voi inceta sa cred ca exista oameni care simt pasiunea pe care am simtit-o si eu, acea dorinta iremediabila de a vorbi, de a scrie, de a respira.

Luni ne adunam pentru a fi sinceri. Pentru a fi sinceri cu noi insine, in primul rand. Pentru a ne pune problema daca pixul e sincer cu foaia de hartie. Daca trebuie sau daca nu trebuie. Daca trebuie sau daca nu trebuie sa fim liberi.